De ce Andersen și Frații Grimm ar fi trebuit să scrie o Enciclopedie

” Cu ochii râzând de bucurie, feciorul de împărat se apropie de dânsa şi-i spuse: - Cu mine eşti, cu mine!... Şi-i povesti toate câte s-au întâmplat. Iar la sfârşit, adause: - Îmi eşti mai dragă decât orice pe lumea asta, şi de te-ai învoi să mă însoţeşti la curtea tatălui meu, bine-ar fi, că ard de dorinţă să-mi fii soţie. Albă-că-Zăpada ce era să mai spună, că şi ei îi căzuse drag... Porni împreună cu el și făcură o nuntă de se duse vestea, cu mare alai și voioșie.”

“Prinţesa a dispărut cum a bătut miezul nopţii şi a lăsat să-i cadă un condur de sticlă, pe care prinţul l-a cules şi l-a privit tot restul petrecerii. Era tare îndrăgostit de prinţesa cea frumoasă.[...] Cenuşăreasa fu condusă la prinţ, care a fost şi mai impresionat de frumuseţea ei. Puţin timp după aceea, el o luă de soţie”.

Și-am încălecat pe-o șa și v-am spus povesteaaaaaa STOOOOP!!!

Dragă domnule Hans Christian Andresen, stimabili frați Grimm, fără supărare, dar ne aburiți cu asta de secole. Nu credeți că ar fi fost mai înțelept să ne avertizați de la început că prințul ăsta poate lua mai multe forme? Și că nici nu îl găsim de la prima plimbare cu caleașca pe “bulivar”?

Decât să scrieți povești de adormit vigilența fetițelor, nu mai bine ați fi întocmit o enciclopedie cu toate tipologiile pe care le vom întâlni pe drum? Căci, plecate de la castelul fermecat, cu părul proaspăt împletit în cosițe, Cenușăresele și Albă ca Zăpezile mioritice, vor da, cel mai probabil, nas în nas cu:

Slinosul cu tracțiune integrală. Ușor de recunoscut dupe (!) lănțugul care poposește leneș pe ceafa groasă, tunsă 2 cu mașina la frizerul din cartier. Tricoul mulat pe sinuozitățile obținute în urma ingurgitării tuturor alimentelor pe care se gândesc aștia să bage taxă. Catarama D&G, aurită, expusă strategic mai spre stânga, pentru a nu fi acoperită total de burdihan. Ceasul asortat la ghiul, vizibil ușor datorită unei poziționări perfecte a mâinii pe cadrul gemului de la mașina, dotată, ați ghicit, cu climă... musonică. De obicei acest tip de prinți au succes la Cosânzencele de cartier, dar nu vor rata ocazia să „înscrie” și la o Albă ca Zăpada drăguță. Cel mai bun sfat e să îi recitați senine ceva. De pildă, epitaful de pe mormântul lui Ovidiu. În latină. Vă vor părăsi rapid. Și cu privirea goală a reproș.

Seninul de terasă. I-am ierta unele aroganțe, căci are privirea limpede și pieptul epilat, dar ne enervează când își lasă caii (putere) în mijlocul drumului, de parcă ar fi în regatul lui. De fapt, chiar este, dacă bate vânt de Primăverii. Este etern plictisit și fără energie, în ciuda cafelelor băute cu generozitate peste zi. Preferă discuțiile ușoare, despre fotbal, excursii și gadgeturi și femeile accesoriu. De altfel, dacă nu au ceva silicon prin părțile esențiale și nu s-au trezit cu buzele hipertrofiate, Cenușăresele nu prea au de ce să se teamă de acești prinți.

Amicul timid căruia îi ia cam doi ani să îți mărturisească sentimentele pe care ți le poartă. Cam tot atât cât îți ia și ție ca să îți treacă atracția inițială.

Căpușul sentimental. Te iubește în ciuda ta și a tuturor și a lui câteodată. Îți invadează viața, îți acaparează prietenii, te sufocă zâmbindu-ți. Te înfundă cu mâncare și te întreabă candid dacă nu ți-e foame. Indiferent dacă te cunoaște de un an sau de o lună, ești revelația vieții sale și din momentul în care ai pășit în ea, nu mai ai dreptul să pleci. Dacă o faci totuși, ești lașă, superficială și rea.

Nemernicul adorabil. Cu care știi prea bine că nu ai vreun viitor, dar te amăgești că prezentul sună întotdeauna bine.

Internautul simpatic cu care ai discuții super interesante pe net, dar te rogi să nu te invite vreodată în oraș.

Și clasificarea continuă, stimați domni, o știți prea bine, doar că, sătule să mai tragă cu tunul după muște, multe din Cenușăresele noastre s-ar mulțumi și cu un broscoi în loc de prinț, atâta vreme cât nu sforăie și face o cafea bună. Vedeți de ce Enciclopedia v-ar fi acoperit de glorie și recunoștință eternă? Câte suflete de domnițe ați fi salvat de la un chin inutil? Ați fi avut în istorie un loc, alături de Voltaire și Diderot...

Fetelor, we're on our own...